După amiaza zilei de 29 iulie nu părea să aducă nimic rău, ba dimpotrivă. Totul era sub o anumită limită de risc, calculele, fie ele și pe hârtie, așa cum sunt aproape toate calculele, spuneau că FCSB, Universitatea Craiova și SEPSI Sfântu Gheorghe se vor califica în bloc în turul trei preliminar din UEFA Conference League.

Să ne amintim cum stăteam joi, înainte de primul fluier al arbitrului care avea să conducă meciul retur din Armenia, de la Erevan, dintre Șahtior Karagandy și FCSB. Ai noștri aveau 1-0 în partida de acasă, jucau nu în deplasare, ci cu adevărat pe teren neutru, Kazahstanul fiind, hăt, departe, cu o echipă de pe locul 11 (din 14!) dintr-un campionat fără notorietate, șiasta ca să folosim un eufemism. Puteau fi, în aceste condiții absolut obiective, temeri în ceea ce privește calificarea?

SEPSI, ca să mergem mai departe, făcuse 0-0 în deplasare, Spartak Trnava nu era însă o trupă oarecare, iar Slovacia tocmai ce jucase la Euro 2020, și învinsese Polonia lui Lewandowski. Asta ca să știm de unde să luăm, când e de luat cineva în calcule.

În schimb, KF Laci, locul 4 în campionatul Albaniei în sezonul trecut, arunca Universitatea Craiova pe cel mai sigur fotoliu din livingul favoritelor. Dar în tur oltenii pierduseră cu 0-1, și aici putea fi un semnal de alarmă. Până la urmă, a fost mai mult decât atât!

De aici au plecat cele trei eliminări consemnate în partidele retur, FCSB primind golul care a trimis-o, în final, în prelungiri și apoi la loviturile de departajare în (aproape) ultima fază a jocului! SEPSI a ratat cele mai mari ocazii spre sfârșitul de meci, iar Universitatea a avut o bară în minutul 91, când mingea trimisă de Fedele a lovit, din bară, spatele portarului albanez și a ricoșat în corner!

Ce vreau să spun e că toate cele trei eliminate au comis mari greșeli, au arătat mari slăbiciuni, dar chiar și așa, au avut, fiecare, șansa de a duce meciul spre alt deznodământ, mai ales FCSB și SEPSI, care au risipit-o la loviturile de la 11 metri. E obligatoriu să conștientizăm că nu lipsa de valoare ne-a adus aici, ci aceea de mental.

Europa începe la noi acasă, cu maniera în care înțelegem faptul că fotbalul nu iartă niciodată echipele care aruncă peste bord tot ceea ce ele însele au încărcat!

Am avut în mână toate cărțile, care înseamnă tradiția, experiența, avantajul de pe tabelă (mai puțin Craiova), valoarea jucătorilor, evidentă, dar am pierdut pentru că noi suntem capabili să valorificăm aceste atuuri doar în competițiile interne, ieșirea la mare ne face rău! Ceva ne blochează, mental, atunci când ieșim în larg, iar asta se întâmplă deja de câțiva ani.

Paradoxul face ca nu marile valuri să ne scufunde corăbiile, ci modeste și, vai, atât de anonime bărcuțe de croazieră. De aici și dezamăgirea cruntă. Care poate fi depășită doar printr-o înțelegere profundă a cauzelor. Prima dintre ele vine din această stare de spirit care ne dă iluzia că deja am ajuns azi, unde ar trebui să ajungem mâine. Când noi, de fapt, încă nu am plecat de pe loc.