de Marian Olaianos
Cel mai puternic club de fotbal din istoria acestui sport, devenit o religie, Real Madrid, un club la fel de iubit precum o operă de artă, de la Prado, desigur, este, de câteva zile, subiectul unor specialiști mai degrabă în metafizică decât în fotbal. Se ia în calcul orice, de la șansa avută în meciurile cu Paris Saint Germain, Chelsea și Manchester City și până la maniera de arbitraj a celor desemnați să conducă la centru aceste partide.
Totul, mai puțin clasa uriașă a lui Courtois, cel mai bun portar al lumii, a lui Modric, cel mai bun mijlocaș din lume, a lui Vinicius junior, cea mai bună extremă din lume și, cu voia dumneavoastră, a celui mai bun fotbalist al Planetei, Karim Benzema, viitorul și, dacă era pe o judecată corectă a realității, chiar actualul Balon de Aur. Aceste “amănunte” nu se iau în considerare, așa cum nu prea se spun adevărurile pe care le merită Carlo Ancelotti. Ne-am obișnuit cu “fotbalul rock” al lui Jurgen Klopp, cu cel de tip “tiki-taka” al lui Pep Guardiola, cu cel “pragmatic” al lui Jose Mourinho, chiar și cu cel “matematic” al lui Thomas Tuchel, încă deținătorul Champions League.
Dar foarte puține voci și “condeie” vorbesc și scriu despre meritele acestui genial antrenor, fost colosal jucător. Carlo Ancelotti este nu doar antrenorul momentului, ci, mai ales, antrenorul secolului, dacă tot căutăm superlative absolute. A devenit, odată cu titlul cucerit în Spania, cu Real Madrid, singurul antrenor campion în toate cele cinci mari competiții naționale din Europa: cu AC Milan, în Italia, cu Chelsea, în Anglia, cu Paris Saint Germain, în Franța și cu Bayern München, în Germania. Primul, singurul, unicul. Unicul don Carlito! Pentru că despre aceasta e vorba, înainte de noroc, de arbitraje ori de o anumită greutate a tricoului alb. Despre valoare pe bancă, în teren și în birourile “celor patru turnuri” din Madrid, ale altui don, Florentino Perez.
Bani foarte mulți, cei mai mulți, pentru că altfel nu ar fi făcut față Barcelonei, atâția ani, sau, mai nou, petrodolarilor celor de la City ori PSG. Peste sumele învârtite în Premier League, de pildă. De aceea Courtois o lasă pe Chelsea, iar Modric și Bale pe Tottenham, pentru Madrid, iar Mbappe o va lăsa pe PSG. Blindat, așadar, la toate capitolele, cel mai mare club din lume merge către a 14-a Ligă a Campionilor, sâmbătă, 28 mai, la Paris. Cu Liverpool, în finală, ca și acum patru ani. Ceva mă face să cred că va fi din nou ca acum patru ani.
La Kiev a fost meciul lui Bale. Și al nefericitului Karius.
De data aceasta va fi al lui Ancelotti. Sau al lui Klopp. Până atunci: Hala Madrid!
Y nada mas!