Narcis Răducan

Daniel Niculae:„L-am admirat mult pe Thierry Henry, un jucător fantastic!”

Nico, ești printre foarte puținii fotbaliști români care au reușit în Franța, un fotbal total, greu accesibil. Cum ai reușit adaptarea așa de bine?
Să știi că nici mie nu mi-a fost ușor. Este o încercare peste care trebuie să treci, să știi să te adaptezi, o nouă lume cu altă limbă, alt vestiar, altă țară, alte obiceiuri. Trebuie să muncești mult mai mult, pentru că nu mai ești în acel confort în care erai obișnuit.

Cum a fost sezonul din Principat, la Monaco?
Semnasem cu Monaco deja din iarnă, iar cei de la Auxerre știau lucrul acesta. Asta nu m-a împiedicat să fac un sezon foarte bun și să-mi ajut echipa să ocupe un loc 3 (ne-am bătut la titlu până la final în acel sezon). La Monaco am început foarte bine, cu o pregătire pe măsură, un club mare al Franței. Am început campionatul bine, am înscris goluri și totul părea a fi un sezon de vis până la mijlocul lui octombrie, când m-am accidentat, culmea, la un meci al Naționalei contra…Franței! Apoi a urmat o perioadă lungă de recuperare și nu am mai jucat decât puțin, în decembrie-ianuarie, forțând glezna, dar riscând o recidivă.

Ai jucat și marcat foarte mult pentru echipa ta de suflet, Rapid. Îți amintești un meci de referință, unul special pentru tine?
Păi…îmi este foarte greu să-mi aleg un meci de suflet la echipa mea de suflet pentru că toate, dar toate, au însemnat ceva aparte. Sunt unul dintre foarte puținii suporteri care și-au îndeplinit visul de a juca și a face performanță în tricoul echipei iubite. De la meciurile împotriva rivalelor la juniori, la jocul de debut, la primul gol înscris, la jocurile de primă liga sau cupe europene, fiecare are însemnătatea lui!

Cum ți se pare echipa în acest moment, esti încrezător în promovare?
Am mai declarat că echipa arată destul de bine, au fost aduși jucători buni, lot echilibrat. Din păcate, primele două rezultate nu au fost tocmai cele așteptate, dar am încredere că, la finalul acestui sezon, vom promova!

Ai jucat la Campionatul European din 2008. Cum evaluezi jocul tău?
Un turneu final este tot timpul special chiar și pentru jucătorii care sunt obișnuiți cu meciuri importante la echipele lor de club ori naționale. A fost un turneu final bun care putea fi unul remarcabil dacă reușeam (și cât de aproape am fost…) să ieșim din acea grupă formidabilă!

Care a fost idolul/modelul tău de fotbalist în perioada junioratului?
Tot timpul l-am admirat pe Henry. Un jucator fantastic, longilin, dar foarte tehnic și cu o viteză…wow! Apoi, Diego Tristán din acea Súper Dépor! Dar ai mei au fost mai aproape…pe Giulești i-am văzut și m-au inspirat Fane Țâră, Iulian Chiriță, Daniel Pancu.

Dar opțiunea ta pentru Top 5 all time fotbaliști din fotbalul mondial?
Oh, asta e o întrebare foarte grea. Fiecare generație cu idolii săi… greu de comparat între ei! Să zicem: Zidane, Ronaldo, Ronaldinho, Cr. Ronaldo, Messi.

Ai vreo explicație de ce se adaptează atât de greu tinerii noștri fotbaliști în străinătate?
Pentru că nu sunt pregătiți (majoritatea) pentru a face pasul mai departe în carieră/viața lor. Toți au confortul necesar aici, iar când dau de greu, nu reușesc să strângă din dinți și să muncească mai mult ca să treacă peste. Sunt lucruri cu care te naști, iar altele pe care le dobândești.

De unde ai pasiunea pentru tenis de câmp? Joci de mult timp?
Tenisul a făcut parte din viața mea de mic copil. Dacă nu eram fotbalist , mi-aș fi dorit să fiu ‘tenisist’😬! Copil fiind, urmăream foarte mult tenis, pe lângă fotbal. André Agassi mi-a fost idol, iar ca joc acum, mă regăsesc în Djokovic!💪🏻

Sunt convins că ești împlinit după o cariera atât de frumoasă. Ai rămas totuși cu vreun regret, de vreun obiectiv neatins?
Nu mi-au plăcut niciodată regretele. Înseamnă că ai luat decizii eronate și mi-aș fi dorit să nu se întâmple. Dacă ar fi să regret ceva, ar fi că am ales să plec de la Monaco în Rusia, ceea ce a culminat și cu finalul carierei.