Turneul final al Cupei Mondiale din 2026 va marca mai multe premiere pentru istoria celei mai importante competiții de fotbal din lume. Pe Betano, la cel mai bun operator online, deținătoarea titlului mondial, Argentina, are a cincea cotă la obținerea unui nou trofeu suprem.

Un număr total de 48 de echipe, cele mai multe care au evoluat vreodată la un turneu final, vor participa la întrecerea găzduită pentru prima dată în istorie de trei țări: SUA, Mexic și Canada. Turneul final al Cupei Mondiale se va disputa în perioada 11 iunie – 19 iulie 2026 și va fi găzduit de 16 stadioane (11 din SUA, 3 din Mexic și alte 2 din Canada).

Creșterea numărului de participante înseamnă mai multe meciuri de disputat și în același timp mai multe oportunități pentru ca sportul rege să aibă o reprezentare cât mai variată de-a lungul și de-a latul Mapamondului. Dar nu a fost dintotdeauna așa.

Uruguay (1930). Începutul unei ere

Prima ediție a Cupei Mondiale a avut loc în Uruguay, la capătul lumii pentru perioada respectivă, la eveniment participând 13 echipe. Pe lângă echipa gazdă alte 12 naționale de pe trei continente diferite au luat parte la întrecere într-un format inedit: trei grupe de câte trei echipe și o alta de patru. Câștigătoarele celor patru grupe s-au calificat în semifinale.

FIFA a schimbat formatul pentru următoarele două ediții, în Italia 1934 și Franța 1938, renunțând la formatul cu grupe în favoarea unui sistem direct eliminatoriu care a început practic cu faza optimilor de finală.

Maracana 1950. Finala care n-a fost tocmai finală

La reluarea competiției după Cel De-al Doilea Război Mondial, în 1950, s-a revenit la formatul cu 13 echipe la start și grupe, copie a primei ediții din Uruguay. Ediția găzduită de Brazilia a rămas singura din istorie în care turneul final nu a avut o finală propriu-zisă. Cele mai bune patru echipe din competiție au jucat în sistem de grupă, titlul mondial fiind obținut de Uruguay la un punct în fața Braziliei. Meciul celor două disputat pe Estadio do Maracana din Rio de Janeiro în prezența a 173.850 de spectatori a rămas în istorie ca ”finala” ediției din 1950, deși nu a fost o finală în adevăratul sens al cuvântului.

Trecerea la formatul cu 16 echipe

Începând cu turneul final din Elveția 1954 și până la Argentina 1978 inclusiv, Cupa Mondială a avut un format cu 16 echipe, generând între 26 și 38 de meciuri. Pentru anul 1954 sistemul propus cu patru grupe a câte patru echipe, primele două calificându-se în sferturile de finală a reprezentat un punct de cotitură în istoria competiției, fanii din întreaga lumea, dar și jucătorii, fiind cuceriți de acest format competițional.

Chiar și așa, abia la turneul final din 1958 formatul cu 16 echipe s-a desfășurat firesc, fiecare echipă disputând câte trei meciuri în faza grupelor. La prima ediției, din 1954, fusese încercată o formulă inovatoare, cu câte două meciuri pentru fiecare echipă, la care s-a renunțat rapid.

Sistemul cu 16 echipe a fost considerat cel mai bun de pe planetă la momentul respectiv. Un format care i-a adus trei titluri mondiale legendarului Pele (1958, 1962 și 1970) și în care Anglia a cucerit singurul trofeu suprem de până acum (1966).

Inovațiile din 1974 și 1978

În căutare de a dinamiza competiția și a aduce un plus de spectacol, pentru edițiile din 1974 și 1978 fazele sferturilor și semifinalelor au fost înlocuite cu o nouă fază a grupelor. Practic, cele mai bune opt echipe după prima fază a grupelor au format alte două grupe, iar primele clasate au obținut biletele pentru marea finală. Un sistem care a favorizat Olanda, echipă care a disputat două finale la rând, ambele pierdute de batavi contra Germaniei Federale, respectiv Argentinei.

Extinderea la 24 de echipe. Peste 50 de meciuri la turneul final

Cupa Mondială din Spania 1982 a adus o prima extindere majoră în ceea ce privește numărul echipelor participante. De la un format cu 16 echipe s-a ajuns la unul cu 24 de formații reprezentând cinci continente, ceea ce a însemnat că la turneul final erau programate nu mai puțin de 52 de meciuri. O măsură care a fost luată pe fondul creșterii popularității fotbalului la nivel mondial și pentru a genera o reprezentare cât mai variată. Cele 24 de echipe erau împărțite în șase grupe a câte patru formații, primele două obținând calificarea în a doua fază a grupelor: patru grupe de câte trei echipe. Primele clasate jucau apoi în semifinale.

Un sistem destul de complicat la care s-a renunțat începând cu ediția din 1986, când s-a optat pentru faza optimilor de finală după grupe. O fază în care ajungeau primele două echipe clasate din fiecare grupă și cele mai bune patru echipe de pe locul trei. Optimile de finală reveneau astfel la Cupa Mondială după ediția din 1938. Sistemul din Mexic 1986 a fost folosit și la edițiile din Italia 1990 și SUA 1994, unde naționala României a reușit de fiecare dată să treacă de faza grupelor.

Franța 98, o nouă extindere majoră

Pentru prima dată în istoria Cupei Mondiale un număr de 32 de echipe au participat la turneul final. S-a întâmplat în Franța 1998, unde formatul competițional a fost unul extrem de simplu și pe înțelesul tuturor: opt grupe a câte patru echipe, primele două clasate obținând calificarea în optimile de finală și de acolo mai departe în sistem eliminatoriu până la marea finală. Un astfel de sistem cu 64 de meciuri la turneul final a fost folosit în continuare la edițiile din 2002, 2006, 2010, 2014, 2018 și 2022, dovedindu-se cel mai longeviv și de succes din istoria Cupei Mondiale.

Cupa Mondială 2026. Cele mai multe echipe, record de meciuri

Adaptată la noile realități geopolitice, Cupa Mondială propune o nouă schimbare de format pentru ediția din 2026. Una la care vor participa un număr record de 48 de echipe, competiția în sine generând 104 meciuri pe o durată care va depăși bariera temporală a unei luni calendaristice. Turneul final găzduit în premieră de trei țări (SUA, Mexic și Canada) readuce în actualitate miza locului trei în faza grupelor, dar și o premieră prin apariția fazei ”Șaisprezecimilor de finală”.

Cele 48 de echipe participante vor fi împărțite în 12 grupe a câte patru formații. Primele două clasate din fiecare grupă și cele mai bune opt echipe care se clasează pe locul trei vor face pasul în faza ”Șaisprezecimilor”, în continuare tabloul fiind conturat de optimi de finală (ultimele 16), sferturi de finală, semifinale și finală.

O finală care se va disputa în 19 iulie 2026 pe New York/New Jersey Stadium din East Rutherford.

Calendarul complet al turneului final

11 iunie – 27 iunie (faza grupelor)

28 iunie – 3 iulie (Șaisprezecimi de finală)

4 iulie – 7 iulie (Optimi de finală)

9 iulie – 11 iulie (Sferturi de finală)

14 iulie – 15 iulie (Semifinale)

18 iulie (Finala mică)

19 iulie (Finala mare).