Bobby Moore

#CampionatulMondial. Cum Anglia și-a uitat căpitanul

Bobby Moore a devenit celebru în toată lumea în 1966, pe 30 iulie.

Era căpitanul Angliei și ridica deasupra capului trofeul de campion mondial. Singurul din istoria englezilor. Îl lăuda presa internațională, imaginea îi apărea obsesiv la televizor. Era considerat cel mai bun fundaș din lume: “Ar trebui să existe o lege împotriva lui. Anticipează cu 20 de minute înainte tot ce se întâmplă pe teren“, declara Jock Stein cu zâmbetul pe buze. Și Pele îl ridica în slăvi pe fundașul de la West Ham: “E cel mai bun jucător de fotbal împotriva căruia am jucat. E enervant de bun!“.

Un articol de Sorina Oprițescu

Bobby Moore, Campion Mondial

De 108 ori a purtat tricoul Angliei. De 544 de ori a jucat pentru West Ham. Era constant, dar mai presus de performanțele și de calitățile excelente pe care le avea, mulți nu i-au știut povestea de dincolo de teren. Tragedia, mai degrabă. Problemele pe care viața i le-a aruncat în față și nu a putut să le respingă, așa cum Bobby Moore făcea pe terenul de fotbal. Pentru că, nu e așa, controlul asupra vieții îl ai doar într-o anumită măsură.

Campion mondial cu Anglia în 1966, Moore apărea la televizor într-o ipostază umană, care stârnea zâmbete: ștergându-și mâinile pline de nămol pe fața de masă pe care erau frumos aranjate medaliile de campioni și trofeul. Nu putea strânge mâna Reginei Elisabeta a II-a murdar.

Bobby Moore si Regina Angliei

Atunci când camerele nu întregistrau un Moore zâmbitor și plin de încredere, lucrurile se schimbau. Părea să aibă totul: o carieră fulminantă, talent, o soție frumoasă, o fetiță adorabilă de doar câteva luni. În 1964, cu doi ani înainte să iasă învingător de la Campionatul Mondial cu Anglia, Moore a fost diagnosticat cu cancer la testicule. Avea 23 de ani.
S-a operat. Nu am discutat mult despre asta, tot ce am putut să observ a fost că vreme de câteva luni somnul a fost rar. Era demoralizat și nu știa dacă va mai juca fotbal vreodată“, declara Tina, prima lui soție. Despre cancerul testicular se vorbea puțin de tot în 1964. Au păstrat secretul, nu au spus nimănui prin ce trecea. Nici măcar cei de la West Ham nu știau adevărul.

Când ridica trofeul pentru englezi, aceeași Tina se gândea că poate oamenii ar fi trebuit să știe adevărul. Dar i-a respectat dorința, i-a ascuns secretul.

Bobby Moore, West Ham

A urmat o perioadă excelentă pentru Moore. Asta până în 1977, când la 36 de ani se retrăgea din fotbalul profesionist. Și încerca să-și găsească locul ca antrenor, dar nu reușea. A încercat să fie antreprenor. Un termen pe care nu mulți îl foloseau pe atunci. Asta în timp ce relația cu prima soție se deteriora din ce în ce mai tare, iar banii erau din ce în ce mai puțini. Moore trăia din amintirea finalei de Campionat Mondial din 1966, dar oamenii începuseră să uite și să se concentreze pe prezent mai mult decât pe trecut, în pofida performanței extraordinare realizate de Bobby Moore.

A devenit analist și comentator pentru Capital Gold în 1990. Stație de radio. Dar era din nou aproape de fenomenul pe care îl adora.

Salariile fotbaliștilor nu erau mari pe vremea lui Moore. Erau infinit mai mici decât în prezent. La începutul carierei, fundașul englez câștiga 12 lire pe săptămână. Nu juca fotbal pentru bani, ci pentru că iubea sportul. Și a dorit să fie implicat tot timpul.

Bobby Moore si Pele

Pe 14 februarie 1993, șoca lumea iubitorilor de fotbal: avea cancer la ficat și la colon. Și era prea târziu pentru operație. Trei zile mai târziu, comenta meciul Angliei contra celor din San Marino. Ultima lui apariție. Ultimele lui cuvinte. 7 zile mai târziu, era găsit mort. La doar 51 de ani. Era primul jucător dintre cei care câștigaseră Campionatul Mondial care se stingea. Alan Ball a fost cel de-al doilea, 14 ani mai târziu.

Bobby Moore e o poveste de succes și o învățătură despre cum eroii sunt uitați. După retragere, fundașul a fost rugat chiar să părăsească stadionul lui West Ham, pentru că nu avea bilet. El, cel care era adorat în 1966. A plecat de la stadion, dezamăgit. Rănit. Șocat.

Și și-a continuat lupta cu viața, așa cum a știut el mai bine: modest, fără să știe nimeni.

La moartea acestuia, toți și-au amintit de el. Un pic cam târziu. Avea nevoie de recunoștință și de suport atunci când era în viață.

Pariază pe Betano la Campionatul Mondial! Ai deja peste 100 piețe la toate meciurile, pariuri speciale pe campioană sau pe golgheteri.

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *